O epopee în versuri, comentată de „veteranii” națiunii
Elena Lasconi, pe scenă coboară,
„România, ne unim iară și iară!”
Băsescu oftează: „Eu uniți v-am lăsat,
Dar parcă acum e țara mai dezbinată ca vreodat’.”
George Simion, un fulger și-un tunet,
„România e una, n-accept niciun sunet!”
Iliescu șoptește, ironic, răcoros:
„Hai să ne-unim, dar am mai văzut pe-un frățior furios.”
Marcel Ciolacu, la PSD mare boss,
„Cu mine trăiți, iarăși, în vis și în os!”
Năstase-l privește, cu glorie pierdută,
„Doar că la alegeri e greu fără niște valize de mută.”
Nicolae Ciucă, general decorat,
„Cu mine veți fi și mai bine-nrolat!”
Iohannis îi șoptește, într-o germanică stare:
„Țara-i o casă, doar dacă n-ai încă 5 în dotare.”
Hunor Kelemen, cu calm și tactică-n voce,
„România-n pace o s-aduc, asta-i clar și rece!”
Constantinescu oftează, filozof în tăcere,
„Pace, pace, da’ tot maghiarii rămân în cădere…”
Mircea Geoană, reîntors de prin NATO,
„Am venit la Cotroceni, eu, departe, n-am stat-o!”
Băsescu zâmbește, amintind de o seară:
„Cine-a mai câștigat ceva, de parcă stătea… la mare-ntrebare?”
Ana Birchall, independentă, mereu dreaptă,
„Eu conduc națiunea în pacea cea înțeleaptă.”
Năstase râde, cu cinism perfid,
„Păcat că nu toți își fac legea așa, mai solid!”
Alexandra Păcuraru, cu demnitate-n grai,
„România, eu sunt stâlpul tău de-nalt plai!”
Iliescu, ironic, din umbră privește:
„Am mai văzut stâlpi, dar toți se dărâmă, vezi ce pești prindește.”
Sebastian Popescu, fără rețineri ascunse,
„Eu sunt noua Românie, fapte, nu rușine ascunse!”
Constantinescu-i dădu’ dreptate râzând:
„Și eu eram nou, dar am văzut țara furând.”
Ludovic Orban, pe dreapta stând ferm,
„Dreapta-i salvarea, nu doar stânga la termen!”
Băsescu-l aplaudă ironic și-l salută jovial:
„Dar să ai măcar ceva în butelii pe la final.”
Călin Georgescu, cu-n suflu veritabil,
„Ecologia va fi țelul cel formidabil!”
Iliescu suspină, nostalgic, discret,
„Să fie doar vorbe sau alt colectiv pierdet’?”
Cristian Diaconescu, diplomat în maniere,
„Pacea o voi face, fără gânduri revere.”
Năstase râde, cu ironie subtilă,
„Pace, pace, dar fără puterea utilă…”
Cristian Terheș, conservator ca un munte,
„România-n siguranță, fără vreun frunte.”
Iohannis zice, pe un ton anost:
„Să sperăm că face mai mult, și nu… stă la post.”
Silviu Predoiu, lider în Liga Națională,
„Eu vă ofer o cale funcțională!”
Constantinescu dă din umeri, amar și șoptit:
„Mulți au spus asta, dar nimeni n-a reușit.”
Pe rând, candidații ne jură dreptate,
Cu fapte mărețe și vorbe deșarte.
Dar foștii președinți, cu patimă veche,
Îi privesc sceptici: „Cine oare n-o să se plece?”
Alegeri, alegeri, e povestea din nou,
Cu vise și vorbe ce duc spre ecou.
Alegeți, români, dar să știți bine sfârșitul:
Păziți-vă buzunarul, că viitorul… e deja cumpărat!
Post Disclaimer
Articolul „Balada Prezidențială 2024” publicat pe Tovarâșu' este redactat într-un ton ironic și nu trebuie considerat o sursă serioasă de informație. Scopul nostru este să aducem zâmbete și să oferim o altă perspectivă asupra evenimentelor prezentate. Orice asemănare cu fapte reale este pur întâmplătoare.
De asemenea, unele link-uri incluse în acest articol sunt link-uri afiliate sau sponsorizate. Cumpărând prin aceste link-uri, ne sprijiniți în a continua să publicăm conținutul nostru creativ și amuzant, fără costuri suplimentare pentru voi.
