Opt ani de plată la ANAF, mai punctual decât un ceas elvețian
România – țara în care șpaga e „abonament” și nu „infracțiune”
În lumea afacerilor, există două tipuri de antreprenori:
-
Cei care își construiesc succesul pe muncă, transparență și respect pentru lege.
-
Și cei care își construiesc succesul pe… transfer bancar recurent către un funcționar corupt.
Dragoș Anastasiu, actual vicepremier al României, se încadrează cu mândrie în categoria a doua. Timp de opt ani a oferit „abonament de lux” unei inspectoare ANAF – 2.000 de euro pe lună, plus excursii de lux, în schimbul unei „protecții” la controale fiscale.
Asta nu e șpagă clasică, asta e abonament cu beneficii Premium – pachet complet cu „nu vă faceți griji, șefu’, rezolvăm noi”.
„Șpaga de supraviețuire” – noul concept în afaceri murdare
În instanță, Anastasiu a avut tupeul cosmic să boteze acest fenomen drept „șpagă de supraviețuire”.
Traducere liberă: „Nu dădeam mită ca să mă îmbogățesc, ci ca să nu mă falimenteze statul prin controale abuzive”.
Adică, dacă e să credem această logică:
-
Șpaga de îmbogățire – ceva rușinos.
-
Șpaga de supraviețuire – ceva aproape onorabil.
Ca și cum ai spune: „Nu am jefuit banca să fiu bogat, am jefuit-o ca să-mi plătesc întreținerea”.
Cum scapi de consecințe în România
Partea cea mai fascinantă? Anastasiu nu e inculpat. E martor.
A recunoscut, cu subiect și predicat, că timp de opt ani a pompat bani într-un mecanism de corupție, dar în ochii justiției române a rămas… nevinovat și perfect eligibil pentru funcția de vicepremier.
Și, bineînțeles, televiziunile l-au primit cu brațele deschise la interviuri unde ne-a povestit moral cum a fost „obligat de sistem”.
Ce să vezi? În România, dacă dai șpagă 8 ani, ești „victimă a corupției”. Dacă furi o banană din supermarket, ești „pericol social”.
De la DNA la Guvern – traseul normal al unui „supraviețuitor”
După ce a terminat de povestit la DNA, Anastasiu și-a mutat activitatea pe altă firmă, iar în anul următor a vândut afacerea unui grup german. Într-o țară normală, un astfel de dosar ți-ar pune cariera pe butuci. În România, îți pune o funcție guvernamentală în CV.
E ca și cum un pilot de avion recunoaște că a zburat beat opt ani și, în loc să-i ia licența, îl pui director la Tarom.
Declarația morală – și aplauzele ipocriziei
„Juridic, totul e clar. Moral, îmi asum consecințele.”
Consecințe care, aparent, în România se traduc prin:
-
Poziție de vicepremier
-
Imagine publică spălată de PR și apariții TV
-
Și, evident, un salariu frumușel plătit din banii noștri
Moralitatea în politica românească e ca termenul „ieftin” la festivaluri: există doar pe hârtie.
Concluzia Tovarășului – Lecția lui Anastasiu pentru tinerii antreprenori
Dacă vrei să faci afaceri în România, nu învăța contabilitate, marketing sau strategie. Învață:
-
Cui trebuie să dai șpagă
-
Cât trebuie să dai
-
Cum să te plângi public că „ai fost obligat”
-
Și, foarte important, cum să te faci util unui partid ca să te pună ministru după
Dragoș Anastasiu ne arată că nu contează câți bani dai pe sub masă – contează pe ce scaun ajungi să stai după.
Iar în România, cel mai confortabil scaun e cel de la Palatul Victoria.
Post Disclaimer
Articolul „Dragoș Anastasiu – Vicepremierul cu abonament la șpagă” publicat pe Tovarâșu' este redactat într-un ton ironic și nu trebuie considerat o sursă serioasă de informație. Scopul nostru este să aducem zâmbete și să oferim o altă perspectivă asupra evenimentelor prezentate. Orice asemănare cu fapte reale este pur întâmplătoare.
De asemenea, unele link-uri incluse în acest articol sunt link-uri afiliate sau sponsorizate. Cumpărând prin aceste link-uri, ne sprijiniți în a continua să publicăm conținutul nostru creativ și amuzant, fără costuri suplimentare pentru voi.
