Gaura din sănătate – 11 miliarde și niciun spital închis

Introducere

Există în România o tradiție mai veche decât sarmalele: în fiecare toamnă, cineva descoperă gaura din sănătate și o anunță cu solemnitatea unui astronom care a găsit o cometă. Anul acesta, cometa are aproape 11 miliarde de lei coadă și trece pe la noi exact când se strâng frunzele și se golesc conturile.

Ministrul Sănătății a ieșit luni seară să ne liniștească, cu o frază care ar trebui gravată pe frontispiciul fiecărui spital: sub nicio formă nu se închid spitale. Bine. Rămân deschise. Întrebarea, pe care nimeni nu îndrăznește s-o pună cu voce tare, e cu ce.

Calendarul care se termină în octombrie

Anul bugetar românesc are o particularitate pe care niciun astrolog n-a prezis-o: se termină cu două luni înainte de calendar. Pe hârtie, banii au fost împărțiți pentru douăsprezece luni, dar în realitate s-au evaporat undeva între vacanța de vară și prima brumă, ca apa din barajele despre care vorbim tot săptămâna asta.

Nimeni nu pare surprins. Contabilii de la spitale știu de ani buni că noiembrie și decembrie sunt luni de credință, nu de finanțare. Pacientul vine, medicul consultă, iar factura pleacă spre un viitor luminos numit rectificare.

Rectificarea – pansamentul pus pe hemoragie

Soluția a fost anunțată deja: rectificarea bugetară vine până la sfârșitul săptămânii viitoare. Cuvântul acesta, rectificare, are în limba română o putere aproape magică, pentru că sună a ordine, a corectură făcută cu pixul roșu, a cineva care a greșit un calcul și acum îl îndreaptă elegant.

În practică, e mai degrabă momentul în care familia descoperă că a mâncat salariul pe noiembrie în august și sună la bunica. Doar că bunica, în cazul nostru, e același buget din care s-a mâncat.

— Avem bani pentru sănătate? — Avem o rectificare. — Și ce face? — Rectifică.

O rectificare nu e o vindecare, e doar o programare la control.

Ce înseamnă un spital care nu se închide?

Să revenim la promisiunea liniștitoare. Un spital poate fi deschis în mai multe feluri, iar limba de lemn a învățat să le folosească pe toate. Ușa e deschisă, paznicul e la post, becul de pe hol pâlpâie cu demnitate, iar asta, administrativ vorbind, înseamnă funcționare.

Dar între un spital deschis și un spital care tratează oameni e cam aceeași distanță ca între un frigider pornit și un frigider plin. Iată, pe scurt, ce poate rămâne deschis fără niciun leu în plus:

• Poarta principală, cu program afișat și laminat.
• Registratura, unde se notează speranțele în ordinea sosirii.
• Farmacia, cu rafturi spațioase și foarte aerisite.
• Lista de așteptare, care se lungește gratuit.

Unsprezece miliarde, un număr care nu mai sperie pe nimeni

Pe vremuri, o sumă cu nouă zerouri provoca tăcere în studio și transpirații în Parlament. Astăzi, aproape 11 miliarde de lei se pronunță cu calmul cu care îți spui comanda la cafenea, între o știre despre sabotaje și una despre horoscop, unde Balanțele sunt sfătuite să nu-și aștepte drepturile imediat. Coincidență astrală? Poate că bugetul sănătății e născut în zodia Balanței.

Iar oamenii au înțeles mesajul. Pacientul cronic și-a făcut propriul buget de criză, cu vată, termometru și numărul unui văr asistent. Sistemul, în schimb, își face planurile cu un an întreg de întârziere, după ce gaura a devenit deja monument istoric.

Concluzie

Așadar, spitalele nu se închid, banii vin prin rectificare, iar gaura din sănătate își va sărbători și la anul ziua de naștere în octombrie, cu tort și artificii contabile. Până atunci, sfatul tovarășului e simplu: nu vă îmbolnăviți în ultimul trimestru. Sau, dacă totuși o faceți, aveți bunul-simț să o faceți după rectificare.

Inspirat de: Sistemul de sănătate mai are nevoie de 11 miliarde de lei până la sfârșitul anului. Rogobete: „Sub nicio formă nu se închid spitale” — Digi24; Rogobete spune că aproape 11 miliarde de lei sunt necesari pentru ca întregul sistem de sănătate din România să funcționeze până la finalul anului — Gândul