Introducere
Un studiu comandat de ANCOM ne-a numărat, în sfârșit, prezența la slujba zilnică: românii pe internet stau, în medie, patru ore și 19 minute pe zi. Nu e un viciu, e o normă de lucru. Undeva între cafeaua de dimineață și ultimul scroll de după miezul nopții, națiunea își face pontajul cu degetul mare, conștiincioasă ca un funcționar care n-a lipsit niciodată de la birou, chiar dacă nu mai știe exact unde e biroul.
Partea cu adevărat savuroasă nu e însă cronometrul, ci verdictul. Aceiași oameni care petrec o șesime din zi lipiți de ecran declară, cu mâna pe telefon, că unele platforme sunt de-a dreptul riscante. TikTok urcă primul pe podiumul fricii, urmat de Roblox și Snapchat. Altfel spus, știm foarte bine unde e prăpastia. Doar că ne place priveliștea.
Cele 19 minute – mărunțișul care face diferența
Patru ore ar fi fost o cifră rotundă, aproape cuminte, de om care se controlează. Cele 19 minute în plus sunt însă semnătura adevăratului profesionist, acel rest de timp pe care nu-l mai poate justifica nimeni. Sunt minutele în care ai vrut doar să verifici vremea și te-ai trezit la un tutorial despre restaurarea unei săbii japoneze din secolul al cincisprezecelea.
Dacă le aduni pe un an, iese o vacanță întreagă petrecută în buzunar. Iar românul, care se plânge mereu că n-are timp de nimic, a găsit totuși timp pentru tot ce nu-și mai amintește. — Ce-ai făcut azi? — Am văzut ceva. — Ce anume? — Nu mai știu, dar a durat mult.
Timpul liber n-a dispărut, doar s-a mutat pe un server din Irlanda.
Clasamentul fricii, citit de jos în sus
Studiul are o calitate rară: ne arată un popor perfect lucid. Românul știe exact ce îl pândește, a citit avertismentele, a dat share la articolele despre dependență și le-a comentat cu indignare sinceră. Apoi a rămas pe aceeași aplicație, să vadă câte reacții a strâns indignarea.
Logica e veche și a fost testată la noi pe multe fronturi. Tutunul e periculos, dar pachetul stă la îndemână, drumul e prost, dar mergem pe el în fiecare zi. Clasamentul riscurilor seamănă, așadar, mai degrabă cu un top al preferințelor, pe care doar l-am întors cu fundul în sus ca să pară responsabil.
- TikTok – riscant, dar cu filtre care te fac să arăți odihnit
- Roblox – periculos, mai ales pentru părintele care află ce s-a cumpărat cu cardul lui
- Snapchat – mesaje care dispar, la fel ca promisiunea de a te culca devreme
Cine păzește ecranul?
După un asemenea studiu urmează, firesc, întrebarea instituțională: cine ne apără de noi înșine? Autoritățile au datele, au graficele, au procentele colorate frumos în prezentare. Ce le lipsește este un buton de oprire pe care să-l apese cineva care chiar vrea să-l apese.
Ne putem imagina deja soluțiile. O campanie de conștientizare difuzată exclusiv pe TikTok, un ghid PDF de optzeci de pagini despre folosirea responsabilă a ecranului, citit, evident, pe ecran. Poate și o consultare la o masă festivă cu multe tacâmuri, departe de casă, unde experții să dezbată pericolul digital între două fotografii postate imediat. — Și dacă oamenii tot nu se dezlipesc? — Le trimitem o notificare.
Familia digitală – toți în aceeași sufragerie, fiecare pe alt continent
Scena e cunoscută oricui: duminică seara, sufrageria plină, televizorul pornit pentru nimeni. Bunica e pe Facebook, unde distribuie rugăciuni și rețete de zacuscă, tata citește în tăcere comentarii politice care îi strică digestia, iar copilul construiește în Roblox o vilă mai mare decât apartamentul în care locuiește toată familia.
Nimeni nu vorbește, dar toată lumea comunică. Când cineva tușește, ceilalți ridică ochii ușor iritați, ca și cum i-ar fi întrerupt dintr-o ședință importantă. Iar dacă tusea persistă, nimeni nu sună la medic: omul întreabă un chatbot care a citit jumătate de internet și primește, în trei secunde, un diagnostic și o reclamă.
Familia tradițională n-a murit, doar are Wi-Fi.
Concluzie
Studiul ANCOM nu ne spune nimic ce nu bănuiam, dar are meritul de a pune cronometrul pe masă, lângă telefon. Patru ore și 19 minute pe zi înseamnă că România are, de fapt, un al doilea teritoriu, fără granițe și fără primari, unde populația e mai activă decât la vot și mai harnică decât la muncă.
Poate că data viitoare cineva va măsura și timpul petrecut offline. Doar că, pentru asta, respondenții vor trebui să completeze chestionarul pe hârtie, iar hârtia, se știe, a devenit între timp o platformă extrem de riscantă.
Inspirat de: Studiu: Românii petrec peste 4 ore pe zi pe internet. Ce platforme online consideră că sunt riscante — Mediafax
Post Disclaimer
Articolul „Românii pe internet – patru ore și 19 minute de pelerinaj zilnic” publicat pe Tovarâșu' este redactat într-un ton ironic și nu trebuie considerat o sursă serioasă de informație. Scopul nostru este să aducem zâmbete și să oferim o altă perspectivă asupra evenimentelor prezentate. Orice asemănare cu fapte reale este pur întâmplătoare.
De asemenea, unele link-uri incluse în acest articol sunt link-uri afiliate sau sponsorizate. Cumpărând prin aceste link-uri, ne sprijiniți în a continua să publicăm conținutul nostru creativ și amuzant, fără costuri suplimentare pentru voi.
