Sicriele din China – concurența care te îngroapă la preț de raft

Introducere

Europa a rezistat la multe: la tricourile de doi euro, la telefoanele cu nume de constelații, la trotinetele care se aprind singure în balcon. Acum însă a apărut o amenințare care lovește chiar în ultima certitudine a omului occidental, aceea că măcar plecarea definitivă se face pe produs local. Sicriele din China au intrat pe piața europeană, iar meșterii de pe continent, oameni care măsoară clienții din ochi de trei generații, au strâns rândurile și au bătut la ușa Bruxellesului.

Cererea lor e simplă: o anchetă. Prețurile sunt prea mici, iar declarațiile vamale prea creative, spun producătorii, care vorbesc despre o așa-zisă lacună IKEA. Până aici, totul pare o banală dispută comercială. Dar când marfa în cauză e chiar locuința de după, orice ceartă pe tarife capătă brusc un aer metafizic.

Lacuna IKEA – mobilierul cu un singur utilizator

Nimeni nu spune exact ce scrie pe formulare, dar fantezia completează singură golurile. Undeva, într-un port, un vameș obosit citește „dulap orizontal, model Odihna, fără uși, cu capac” și ștampilează fără să clipească. La urma urmei, niciun regulament nu interzice mobila care se folosește o singură dată.

Ne putem imagina și instrucțiunile de montaj: un omuleț desenat, zâmbitor, cu o cheie imbus și patruzeci și două de șuruburi, dintre care unul lipsește mereu. Pasul șapte arată două persoane ridicând produsul cu grijă. Pasul opt nu mai arată nimic, din respect.

E singurul client care nu sună la reclamații pentru șurubul lipsă.

Cât costă eternitatea la kilogram?

Producătorii europeni au un argument solid: lemnul lor e certificat, lacul e ecologic, iar tâmplarul are contract, pauză de masă și concediu medical. Problema e că familia îndoliată, prinsă între factura de la capelă și pomana pentru o sută de invitați, face exact aceleași calcule pe care le face oricine în fața raftului. — Cât e cel european? — Cam cât un Logan la mâna a doua. — Și cel din import? — Cât roțile lui.

În fața unei asemenea diferențe, patriotismul economic devine un lux pe care și-l permit doar cei vii și solvabili. Iar răposații, se știe, nu votează cu portofelul propriu, ci cu al moștenitorilor, care au mereu o părere fermă despre cheltuielile inutile.

Bruxellesul deschide dosarul, încet, ca pe un capac

Comisia Europeană va primi plângerea cu solemnitatea cuvenită. Se va forma un grup de lucru, grupul de lucru va cere un studiu de impact, iar studiul de impact va constata, după doi ani și trei consultări publice, că piața s-a schimbat între timp. Până atunci, pe masă vor circula deja câteva idei îndrăznețe.

Între timp, containerele vor naviga liniștite, ca niște bărci ale lui Caron cu cod de bare. Iar marinarul de pe punte nu va bănui niciodată că duce în cală cea mai serioasă marfă din istoria comerțului mondial.

• Taxă antidumping calculată la centimetrul pătrat de capac
• Etichetă obligatorie: produs în afara UE, folosit în interiorul ei
• Certificat de origine pentru fiecare cui în parte
• Garanție de doi ani, explicată cu mult tact clientului final

Ultimul drum, cu livrare gratuită

Partea cu adevărat savuroasă e că Europa nu se mai ceartă cu China pentru cipuri sau baterii, ci pentru cutia de la final. Am cedat panourile solare, am cedat textilele, iar mașinile electrice sosesc deja cu dragonul pe capotă. Acum ne apărăm, cu ultimele forțe, chiar ultima poziție de pe hartă.

Românii, desigur, privesc totul cu seninătatea unui vecin de cimitir. La noi, coletele trec deja prin atâtea vămi și taxe încât unele ajung la destinatar mai obosite decât el. Un sicriu care ar trece prin aceeași procedură ar avea, probabil, timp să se învețe singur cu destinația.

Curierul sună o singură dată, dar nu mai răspunde nimeni.

Concluzie

Poate că soluția e un compromis tipic european: sicriu chinezesc, montat de tâmplar local, cu subvenție din fonduri de coeziune și plăcuță comemorativă cu steluțele Uniunii. Așa iese toată lumea câștigată, inclusiv cel dinăuntru, care va avea măcar parte de o odihnă cu actele în regulă. Până atunci, sfatul rămâne cel de la orice achiziție importantă: citiți cu atenție instrucțiunile. Pentru drumul acesta nu se acceptă retururi.

Inspirat de: Chinezii au umplut Europa și de sicrie ieftine, iar producătorii sunt disperați. „Lacuna IKEA”: ce declară la vamă și ce ajunge în UE — Antena 3 CNN