Introducere
Există o categorie aparte de ghinion, rezervată celor foarte bogați și foarte deștepți: să fii lovit de propria invenție. Când afli că Google pierde 500 de miliarde de dolari din valoare din cauza inteligenței artificiale pe care chiar el a crescut-o cu biberonul, ai senzația că asiști la o tragedie grecească scrisă de un consultant. Fiul își detronează tatăl, doar că fiul e un chatbot, iar tronul e cotat la bursă.
Pe Wall Street, unde nervii se măsoară în puncte procentuale, raportul de afaceri al companiei-mamă Alphabet a stârnit un fior colectiv. Nu pentru că firma ar câștiga puțin, ci pentru că investitorii au făcut un calcul de clasa a patra: dacă oamenii primesc răspunsul direct de la mașină, cine mai dă click pe reclame? Iar reclamele, să ne înțelegem, sunt biserica, școala și bucătăria acestei case.
Ucenicul vrăjitor, ediția de birou
Povestea e veche ca lumea, doar că a primit update. Inginerii au construit un asistent atât de harnic încât răspunde la orice întrebare înainte ca utilizatorul să apuce să zărească vreun link sponsorizat. Pe vremuri, căutai o rețetă de sarmale și treceai prin trei reclame la oale sub presiune, două la varză murată și un curs online de gătit pentru burlaci.
Acum primești rețeta direct, curată, fără ocolișuri. Pentru utilizator, minune. Pentru contabil, doliu. Fiecare răspuns perfect e un client care nu mai rătăcește prin vitrine, iar rătăcirea era exact modelul de afaceri, ca la un mall care ar construi o scară rulantă direct din parcare până la ieșire, ocolind toate magazinele.
Eficiența, iată dușmanul care nu apare în niciun bilanț.
Cine plătește pentru un răspuns gratuit?
Aici lucrurile devin filosofice. Inteligența artificială costă enorm: servere cât niște hale industriale, curent cât un oraș de provincie, apă de răcire cât un lac de acumulare cu ambiții. Toate acestea pentru ca un student să afle la trei noaptea dacă se pune virgulă înainte de „dar”.
— Cât ne costă un răspuns? Întreabă investitorul. — Mult. — Și cât câștigăm din el? — Depinde dacă omul mai dă click pe ceva. — Și dă? — Nu, că i-am răspuns prea bine. Dialogul, imaginar desigur, explică mai elegant decât orice grafic de ce bursa a apăsat butonul roșu.
Wall Street – sanatoriul cu ferestre spre ecran
Bursa nu reacționează la ce se întâmplă, ci la ce își imaginează că s-ar putea întâmpla peste doi ani, după o cafea prea tare. O jumătate de trilion se evaporă astfel nu pentru că s-ar fi stricat ceva, ci pentru că cineva a citit raportul și a simțit un gol în stomac. Golul s-a transmis, ca un căscat, de la un birou la altul.
Investitorii au, de altfel, un repertoriu fix de griji, pe care îl recită de fiecare dată când o companie uriașă tușește, iar lista e mai previzibilă decât un horoscop de vineri:
- Că firma investește prea mult în AI și nu câștigă destul.
- Că firma investește prea puțin în AI și rămâne în urmă.
- Că AI-ul merge prea bine și mănâncă afacerea de bază.
- Că AI-ul merge prea prost și află toată lumea.
Oricare ar fi varianta, acțiunile scad politicos.
Ce înțelegem noi, de pe margine
Pentru un om obișnuit, cifra e greu de cuprins. Cu 500 de miliarde ai putea termina, teoretic, toate autostrăzile promise în campaniile electorale de la Revoluție încoace și ți-ar mai rămâne de un pod. Pentru gigantul din California, e doar o zi proastă, după care se schimbă slide-urile din prezentare.
Și totuși, morala nu e de lepădat. Dacă cea mai sofisticată companie de pe planetă poate fi încurcată de propriul produs, poate că nici noi nu ar trebui să ne grăbim să lăsăm algoritmii să ne scrie CV-ul, tema și scrisoarea de dragoste. Măcar până aflăm cine plătește reclama.
Concluzie
Google a învățat lumea să caute, iar acum lumea a învățat să nu mai caute, ci doar să întrebe. E un succes atât de mare încât, pe hârtie, arată ca un eșec. Vor urma ajustări, poate reclame strecurate direct în răspunsuri, poate un chatbot care, întrebat de vreme, recomandă discret o umbrelă de la sponsor. Până atunci, compania-mamă stă în fața oglinzii și se întreabă ce s-a întrebat orice părinte măcar o dată: oare nu l-am făcut prea deștept?
Inspirat de: Paradox. Alphabet, compania-mamă a Google, a pierdut peste 500 miliarde de dolari din cauza propriei inteligențe artificiale — Știrile ProTV
Post Disclaimer
Articolul „Google pierde 500 de miliarde – chatbotul care și-a mâncat părintele la micul dejun” publicat pe Tovarâșu' este redactat într-un ton ironic și nu trebuie considerat o sursă serioasă de informație. Scopul nostru este să aducem zâmbete și să oferim o altă perspectivă asupra evenimentelor prezentate. Orice asemănare cu fapte reale este pur întâmplătoare.
De asemenea, unele link-uri incluse în acest articol sunt link-uri afiliate sau sponsorizate. Cumpărând prin aceste link-uri, ne sprijiniți în a continua să publicăm conținutul nostru creativ și amuzant, fără costuri suplimentare pentru voi.
